Mă alimentez din cuvinte.
Fata din Zlataust – Ionel Teodoreanu
- ” Te urăsc cu puterea lui Eminescu de a iubi. “
- ” Aş vrea cinci vieţi de-a rândul să sufăr, ca tu să rămâi aşa cum eşti, tânără; timpul să mă ardă pe mine numai, pe tine să te lumineze. Pricepi tu preţul iubirii mele?”
- “…A nimănui nu vei fi cum eşti a mea. Şi totuşi numai eu nu te voi avea niciodata: sunt umbra de la picioarele tale.”
- “Toate vorbele lui aveau miros de vin.”
- “Toate căderile de nuci din toamnele copilăriei trăiau în numele lui.”
- “Vorbele sunt făcute pentru minciună. Adevărul tace. Oamenii i-au tăiat limba… Îşi muşcă buzele tare.”
- “În orice oglindă se oglindeşte orice trup. Sufletul e altul în fiecare oglindă. Nu sufletul, sufletele din noi. Copacii n-au o frunză, au un frunziş. În noi sunt păduri. Asta nu vor s-o ştie oamenii.”
- ” Şi totuşi sufletul ei fusese în crengile unui cireş de iunie.”
- “…vorbele ei încântau ca nişte fluturi rătăciţi într-o catedrală.”
Draci.
Draci! Draci draci draci draci draci draci draci draci draci draci draci draci draci draci draci draci draci draci draci draci !
